1Câteva zile mai târziu, Isus a venit din nou în Capernaum. Când s-a auzit că este în casă, 2s-au adunat atât de mulți oameni, încât nu mai rămăsese loc nici măcar în fața ușii. Isus le vorbea din Cuvânt. 3Atunci au venit niște oameni care aduceau la El un paralitic, purtat de patru dintre ei. 4Fiindcă n-au putut să-l aducă la Isus din cauza mulțimii, ei au dat la o parte acoperișul casei unde se afla Isus, au făcut o spărtură și au coborât pe acolo patul pe care era așezat paraliticul. 5Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Copile, păcatele îți sunt iertate!“.
6Unii dintre cărturarii care ședeau acolo se gândeau în inimile lor: 7„De ce vorbește Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?“.
8Însă Isus, cunoscând imediat în duhul Său că ei gândeau astfel în ei înșiși, le-a zis: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 9Ce este mai ușor? A spune paraliticului: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te, ia-ți patul și umblă!»? 10Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun – i-a zis El paraliticului – 11ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 12El s-a ridicat, și-a luat imediat patul și a ieșit afară înaintea tuturor, astfel că toți se minunau și Îl glorificau pe Dumnezeu, zicând: „N-am mai văzut niciodată așa ceva!“.
13 Isus a ieșit din nou lângă mare. Toată mulțimea a venit la El, iar El îi învăța. 14Plecând mai departe, Isus l-a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, șezând în locul unde se plăteau taxele. El i-a zis: „Urmează-Mă!“. Levi s-a ridicat și L-a urmat.
15În timp ce Isus lua masa în casa lui Levi, mulți colectori de taxe și păcătoși mâncau împreună cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care Îl urmau.
16Văzând că Isus mănâncă împreună cu păcătoșii și cu colectorii de taxe, cărturarii fariseilor le-au zis ucenicilor Lui:
‒ Mănâncă și bea împreună cu colectorii de taxe și cu păcătoșii?
17Însă Isus i-a auzit și le-a zis:
‒ Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu n-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși.
18Ucenicii lui Ioan și ai fariseilor obișnuiau să postească.
Ei s-au apropiat și I-au zis:
‒ De ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?
19Isus le-a răspuns:
‒ Pot să postească nuntașii în timp ce mirele este cu ei? Atât timp cât îl au pe mire cu ei, nu pot să postească. 20Însă vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci, în ziua aceea, vor posti.
21Nimeni nu coase un petic de pânză nouă pe o haină veche. Altfel, peticul cel nou rupe din haina cea veche, și ruptura se face mai rea. 22Și nimeni nu toarnă vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul va crăpa burdufurile, iar vinul și burdufurile vor fi distruse. Ci vinul nou se toarnă în burdufuri noi.
23Într-o zi de sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. În timp ce-și croiau drum printre ele, ucenicii Lui au început să smulgă spice.
24Fariseii I-au zis lui Isus:
‒ Vezi? De ce fac ei ce nu este voie în ziua de sabat?
25El le-a zis:
‒ N-ați citit niciodată ce a făcut David atunci când a fost în nevoie și i s-a făcut foame, atât lui, cât și celor ce erau cu el? 26Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, pe vremea lui Abiatar, marele preot, și a mâncat pâinile prezentării, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoții, și cum a dat și celor ce erau cu el?
27Apoi le-a zis:
‒ Ziua de sabat a fost făcută pentru om, nu omul pentru ziua de sabat! 28Așa că Fiul Omului este Domn și al sabatului.